Blog

Turismul românesc și revederea locurilor care mi-au rămas la suflet

Ciprian Pardău, redactor și fotograf la Hailadorna.ro

Asupra a ce se concentrează momentan turismul românesc?
În momentul de față, turismul românesc se concentrează pe litoral, pe tradiții și obiceiuri și pe monumentele și zonele istorice. Începând cu 2015, Centrul Vechi din București a cunoscut un boom de turiști incredibil. Aș îndrăzni să spun că 5 din 10 persoane sunt venite din alte țări, iar ăsta e un lucru mare. În ceea ce privește tradițiile și obiceiurile, turismul românesc se axează, în special, pe Bucovina și Maramureș, ceea ce pe noi nu poate decât să ne bucure. Nu cred că există turist care să fi trecut prin Bucovina, iar la final să fi spus că nu i-a plăcut ceva.

Ce aduce în plus turismul românesc față de cel din alte țări?
Turismul românesc oferă peisaje, oferă relief și priveliști, printre altele. Oferă liniște și relaxare. Dar oferă și adrenalină. Pe când locuiam în Țara Dornelor, undeva prin 2007-2010 se născuse fenomenul off-road. Îmi amintesc și acum că ieșeam la poarta casei și nu exista zi în care să nu treacă cel puțin o caravană de străini fie cu mașini 4×4, fie cu motociclete și atv-uri, fie cu biciclete. Cu toții luau drumul Bancului spre Suhard, pentru a traversa spre Ciocănești. Exista pe atunci turismul 4×4, dacă îl pot numi așa. Străinii veneau la noi pentru a rămâne împotmoliți prin noroaiele din păduri, pentru a se răsturna cu atv-urile sau pentru a se arunca cu parapantele de pe Vf. Oușoru.

Ești redactor al unei platforme care promovează Vatra Dornei și zona Bucovinei. De ce anume pot fi atrași turiștii către aceste destinații?
În ultimii ani, contrar multora care spun că la Vatra Dornei nu se mai poate face nimic, s-au dezvoltat destul de multe activități de petrecere a timpului. Încep cu turismul ecumenic deoarece este, poate, cel mai popular. Mănăstirile din Bucovina sunt atât de căutate încât s-a dezvoltat o industrie de trasport a turiștilor spre aceste obiective. Urmează apoi turismul activ, care include o mulțime de activități. Avem echitația pe traseele de munte; se poate merge călare pe Suhard, pe Rarău, pe Călimani.

Avem zborurile cu avionul ușor de pe Aerodromul Floreni; este ceva incredibil de frumos să vezi Țara Dornelor de sus, însă mulți nu realizează asta pentru că încă nu au încercat. Se poate practica river-rafting-ul pe râurile Dorna și Bistrița Aurie, dar și body-rafting-ul, caiacul și canoia. Există trasee de river-rafting de peste 40 de kilometri în Țara Dornelor, în timp ce la Gura Humorului nu există traseu mai lung de câțiva kilometri.

Se poate practica tiroliana și via ferrata, care au început să se dezvolte. La marginea orașului, la Roșu, s-a deschis recent un parc de aventură, iar grupurile de copii îl vizitează destul de des. Se poate practica nord-walking-ul pe traseele de munte până pe fiecare vârf din depresiune. Se poate pedala, merge cu motocicleta, atv-ul, utv-ul și mașinile 4×4.

Iar dincolo de asta, avem sporturile de iarnă și telescaunul. Vatra Dornei are trei pârtii de schi, o pârtie de sanie și cel mai lung traseu de telescaun din țară. Iar dacă e să vorbim și despre evenimente și competiții, sunt de menționat Campionatul Mondial de Sanie, Dorna XC, Hit the Egg, Dorna Art, Dorna Xtrem, Serbările Zăpezii, Zilele Dornei, Festivalul Fructelor de Pădure de la Coșna, Festivalul Național al Păstrăvului de la Ciocănești, evenimentele de la Poiana Stampei și așa mai departe. E un subiect pe care se poate vorbi mai mult decât durata unui film făcut de Tarantino.

Hailadorna.ro este partener al Festivalului Dorna Art. În ce fel contribuie evenimentul la atragerea turiștilor în Vatra Dornei?
Dorna Art a fost, în 2015, un eveniment foarte bine primit de către dorneni, cu toate că vorbim de un concept cu totul nou pentru această zonă. Este un eveniment axat pe tineri, iar acesta este un lucru mare. Tinerii trebuie implicați în cât mai multe activități pentru a vedea că și ei contează. Atelierele de lucru îi ajută să înțeleagă asta. Proiecțiile de film alină durerea oamenilor de a nu mai avea un cinematograf la Vatra Dornei, iar asta se realizează și în cadrul altor evenimente. În 2015 a fost Caravana de Filme Next și Zilele Filmului Istoric, dincolo de proiecțiile făcute de Casa de Cultură și Dorna Art.

Concertele animă atmosfera și dau orașului o stare de bine. Lumea trebuie să iasă din case ca să realizeze că la Vatra Dornei se pot face lucruri. Multe lucruri! Toate acestea arată turiștilor că Dorna este în continuare o destinație și că aici poți să îți ocupi ziua cu o mulțime de activități.

Sunt mulți turiști care au vizitat Vatra Dornei și care se reîntorc pentru a-și petrece vacanțele aici. Pe tine ce te determină să revezi locurile care ți-au rămas la suflet?
Familia în primul rând. De când m-am mutat la București, de aproape un an, doar la ei mă gândesc. Am un frate de cinci ani cu care vorbesc la telefon în fiecare seară și de care îmi este atât de dor. O am pe mama care nu mai știe cum să facă să-mi fie bine și îl am pe tata care a rămas doar el să aibă grijă de bunăstarea familiei. Dincolo de asta, mă întorc mereu cu drag pentru peisaje și liniște. Gândul că pot merge oricând acasă, că mă pot așeza pe iarba verde și respira aerul curat al pădurii mă face să zâmbesc chiar și acum când scriu aceste rânduri.
Când locuiam acolo, practicam ciclismul de munte. Aș reveni acasă chiar acum pentru o tură de pedalat pe drumurile neasfaltate, pe drumurile forestiere și pentru noroiul adunat pe haine la final de zi. Când te afli în Bucovina și practici orice fel de sport, este o plăcere să te murdărești. Simți că trăiești și că viața este frumoasă.

Cu drag!
C.P.

Foto credit: hailadorna.ro